duminică, 2 martie 2014

BUNĂSTAREA COMUNITĂŢII - CONTRIBUŢII ŞI ALOCĂRI

 

BUNĂSTAREA COMUNITĂŢII
CONTRIBUŢII ŞI ALOCĂRI






            Există în societatea umană idei, unele chiar de mii de ani, care propun disocierea muncii de bani. Astăzi, se poate vedea şi înţelege, chiar şi de către neiniţiaţi, că asocierea muncă-bani nu este oportună/fezabilă. Sunt mari disfuncţionalităţi în toate tipurile de societate cunoscute (sclavagistă, feudalistă, capitalistă şi comunistă, de fapt variații ale unui singur tip de societate, cea   sclavagistă), şi acestea se repercutează negativ asupra celei mai mari părţi ale populaţiei.
Am pornit la tratarea acestei teme de la experienţa mea personală acumulată în viaţa economică românească, cunoscând și recunoscând viziunea Mişcării Dacia asupra unei noi paradigme socio-economice şi studiind materialele: ”Venitul de Bază. Drept fundamental al omului” de Mihail Homerillum ( http://venitul-de-baza.blogspot.ro/ ), ”Venitul de Bază Necondiționat (I)” de Silviu Pricope (http://silviupricope.wordpress.com/2013/08/20/venitul-de-baza-neconditionat-i/), Filmul eseu ”Venitul de bază – un impuls cultural” de Daniel Hani și Enno Schmidt      http://www.youtube.com/watch?v=H2bzjoJTyhU, ”Marele crash – Dezastrul care ne va elibera din sclavie” de Mihail Homerillum ( http://marele-crash.blogspot.ro/) și multe altele.
Principiile prezentate în acest material sunt în armonie cu Principiile şi Obiectivele Mişcării Dacia, în special cu următoarele dintre ele:
(b) Implementarea conceptului : MUNCĂ MAI PUŢINĂ ŞI PENTRU TOŢI.
(d) Implementarea conceptului : ŞANSE EGALE PENTRU EDUCAŢIE ŞI SĂNĂTATE sub garanţia exclusivă a Statului.
(e)  Implementarea conceptului de ETICĂ SOCIO-ECONOMICĂ, prin stabilirea unei GRILE DE SALARIZARE şi a unui SALARIU MINIM care sa asigure un trai decent.
(f)  Impostarea unor LARGI AUTONOMII LOCALE, pentru realizarea unui STAT PUTERNIC.
(k) RECUPERAREA TUTUROR RESURSELOR UMANE ŞI MATERIALE ÎNSTRĂINATE.
(l) CONFLUENŢA TUTUROR BĂNCILOR într-o unică BANCĂ NAŢIONALĂ.
(m) Realizarea DOCUMENTULUI UNIC PERSONAL, în care să fie specificată şi ETNIA de apartenenţă.
(n) Implementarea unui nou concept de HABITAT (independenţă energetică, materiale ecologice, redimensionarea treptată a marilor aglomerări urbane, reducerea transportului pe cauciuc, stimularea transportului în comun, reducerea dependenţei de combustibilii fosili, stimularea comerţului electronic, internetizare generală pe bandă largă, etc.)
(p) Descurajarea puternică a BUNURILOR şi SERVICIILOR FUTILE şi încurajarea DEZVOLTĂRII SUSTENABILE şi a producerii de bunuri cu durată îndelungată de folosinţă.
(s) Reformarea CODURILOR JURIDICE şi a SISTEMULUI JUDICIAR pe baza „legilor pâmăntului”, pentru eliminarea ambiguităţilor şi timpilor lungi de judecată, ce sunt caracteristice actualului sistem.
(t) O nouă POLITICĂ A FAMILIEI, care să asigure o dezvoltare sănătoasă a Naţiunii şi care să responsabilizeze (inclusiv penal) PĂRINŢII... prea mulţi copii abandonaţi, subnutriţi, neşcolarizaţi, afectaţi de boli cândva eradicate, pradă a „vânzătorilor de carne”, etc. Ei sunt VIITORUL NAŢIEI şi merită ATENŢIE MAXIMĂ !!!
(w) Anularea tuturor taxelor, impozitelor, contribuţiilor etc. şi introducerea zeciuelii, un singur impozit în mărime de 10% aplicat fără nici o excepţie la absolut orice încasare efectuată pe teritoriul ţării.
Conform site-ului wikipedia (http://ro.wikipedia.org/wiki/Venit_de_bază_necondiţionat), „Venitul de bază necondiționat este un model social-politic de transfer financiar, conform căruia fiecare cetățean, indiferent de situația sa economică, primește o sumă de bani stabilită prin lege. Această sumă este aceeași pentru toată lumea și nu presupune un contraserviciu. Este pusă în discuție ca model de venit capabil să asigure existența chiar și în absența unei alte surse de venit sau ajutor social.
Ideea de a distribui tuturor cetățenilor o parte din veniturile bugetare, fără a face dovada necesității ajutorului social, este un fenomen global, față de care există variații de la o țară la alta. De pildă, în Statele Unite propunerea e discutată sub numele de Basic Income Guarantee (BIG), în Namibia un proiect-pilot a a ales termenul de Basic Income Grant (BIG), în timp ce în Australia, Marea Britanie, Canada și Noua Zeelandă e utilizat termenul de Social Credit. Între modelele discutate în Germania ca Bedingungsloses Grundeinkommen (BGE) se numără de exemplu modelul Althaus Solidarische Bürgergeld, modelul Ulmer sau modelul inițiativei fondate de Götz Werner cu denumirea Unternimm die Zukunft. În Elveția se dezvoltă prin Initiative Grundeinkommen un model de punere în aplicare a venitului de bază.
O abordare asemănătoare o găsim la Milton Friedman prin impozitul pe venit negativ, de care însă beneficiază doar persoanele cu venituri mici sau lipsite de venit. Nu trebuie confundat în niciun caz venitul de bază necondiționat cu modelul „Dividendului pentru cetățeni”, a cărei plată către populație este condiționată.”

La nivel mondial au existat şi mai există şi alte diverse aplicaţii ale unor concepte asemănătoare celui prezentat aici. În prezent, în Italia, Mişcarea Cinci Stele militează pentru introducerea unui salariu cetăţenesc. La nivelul Uniunii Europene există, în curs, un demers al cetăţenilor acesteia pentru acordarea unui venit de bază necondiţionat (UBI).
Keynes utilizează termenul de ”emploi”, adică ”ocupare” în muncă. Ori acesta este un termen extrem de real. Oamenii sunt ținuți ”ocupați” prin muncă pentru a supraviețui. Prin muncă sunt ținuți ocupați și pentru a nu avea timp de gândire. Dacă oamenii au timp să gândească, atunci ei își pot da seama că sunt ”sclavii” sistemului și pot reacționa. Termenul este folosit și astăzi și  spune totul.
În actualul sistem socio-economic desfășurarea de activități productive are ca scop obținerea de resurse care să asigure traiul. La aceste activități au aport investitorii și muncitorii. Cei din urmă sunt dezavantajați de sistem. Pentru a obține resursele necesare supraviețuirii, aceștia alocă multă enenergie și majoritatea timpului lor. În schimb primesc puțin, atât cât să le asigure supraviețuirea. Salariații primesc bani cu ajutorul cărora își procură cele necesare traiului. Această condiționare, bani pentru muncă, adică niște etaloane care se schimbă cu cele necesare traiului, ține omul dependent de sistem. Omul nu mai are timp aproape deloc pentru a se ocupa de el, de familie, de ceea ce îi place sau are înclinații să facă. Motivația muncii este obținerea de bani care să fie apoi preschimbați în cele necesare traiului. În tratarea bunăstării comunității ca sumă a contribuțiilor și alocărilor motivația muncii se schimbă radical. Ea devine o motivație legată de aspirațiile personale, de competență și aptitudini, de hobiuri și mai este legată de partea materială numai facultativ pentru cei care doresc să atingă un scop personal diferit de supraviețuirea fizică.

La abordările de până acum pe această temă se observă o ”hibă”. Se încearcă, mai mult sau mai puțin, o modificare în interiorul sistemului. De aceea apar și inadvertențe sau aspecte neclare care lasă loc la multe semne de întrebare. Soluția este una singură: SCHIMBAREA SISTEMULUI. Prin schimbarea sistemului cu un altul se poate construi cu succes O VIAȚĂ NOUĂ. Odată cu noul sistem, total diferit față de cel actual, toate problemele observate acum vor dispărea. Noua paradigmă socio-economică va trata radical diferit toate aspectele vieții socio-economice. Orice latură a vieții va avea parte de un ”tratament” revoluționar, parte integrantă a proiectului general. Când se pășește pe drumul proiectării unor soluții revoluționare trebuie mers până la capăt. Nu trebuie mers pe principiul ”peticirii” ci pe cel al înlocuirii.

Pentru o înţelegere exactă a conceptelor prezentate, am folosit următoarele înţelesuri ale termenilor utilizaţi:
-          bunăstarea comunităţii = bogăţia comunităţii;
-          contribuţie = parte cu care cineva participă la o acțiune comună;
-          alocare = atribuire;
-       alocarea personală = atribuirea unei cote din bunăstarea generală a ţării fiecărui cetăţean, fără nici o condiţionalitate, pe durata vieţii;
-         zeciuială = impozit unic în mărime de 10% aplicat fără nici o excepţie la absolut orice încasare efectuată pe teritoriul ţării.

Sunt termeni care dispar odată cu implementarea acestui concept și anume: muncă, salariu, sindicat, şomaj, inflaţie, impozit, contribuţie, monedă, bancnotă, credit, dobândă, profit etc.

Ce spun dicţionarele?
      BUNĂSTÁRE s. f. Situație materială bună, prosperă; prosperitate. [Gen. -dat.: bunăstării] — Bună + stare (după germ. Wohlstand). Sursa: DEX ‘09(2009)
COMUNITÁTE, (2) comunități, s. f. 1. Faptul de a fi comun mai multor lucruri sau ființe; posesiune în comun. 2. Grup de oameni cu interese, credințe sau norme de viață comune; totalitatea locuitorilor unei localități, ai unei țări etc. — Comun + suf. -itate (după fr.communauté). Cf. lat. communitas,-atis, it. comunitá.Sursa: DEX '09 (2009)
CONTRIBÚȚIE, contribuții, s. f. 1. Parte cu care cineva participă la o acțiune sau la o cheltuială comună; aport. ◊ Expr. A pune la contribuție = a folosi, a solicita capacitatea cuiva sau a ceva la o acțiune. 2. Impozit; bir. [Var.: (înv.) contribuțiúne s. f.] — Din fr.contribution, lat. contributio, -onis. Sursa: DEX '09 (2009)
ALOCÁ (-c, -át), vb. – A atribui, a acorda. Format pe baza fr. allouer și lat. locare.  Der. alocație, s. f. Sursa: Dicționarul etimologic român
ZECIUIÁLĂ, zeciuieli,  s. f. ( înv.) Dare anuală reprezentând a zecea parte din recolta de cereale, de vite etc.; dijmă. ♦ A zecea parte din produsele obținute (prin muncă), care se predă cuiva (sau pe care o revendică sau o ia cu forța cineva) ca răsplată, salariu, uium etc. [ Pr.: -ciu-ia-] – Zeciui +  suf. -eală. Sursa: DEX'98(1998)
FUTÍL, -Ă, futili, -e, adj. (Livr.) Lipsit de valoare, de importanță, de interes; inutil, lipsit de seriozitate, neserios, frivol. – Din fr., it. futile, lat.futilis. Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
ÓBȘTE, obști, s. f. 1. (Înv. și pop.) Colectivitate, comunitate, populație, popor; p. ext. masă mare de oameni, gloată, mulțime; obștime. ◊ De obște= a) loc. adj. care privește sau interesează pe toți, care aparține tuturor; comun, general, public; b) loc. adv. împreună, fără excepție, deopotrivă; c)loc. adv. în mod obișnuit, de obicei; d) loc. adv. pretutindeni, peste tot. 2. (Înv.) Spec. Comunitate a călugărilor de la o mănăstire; p. ext. chinovie.3. (Înv.) Obștească adunare; p. ext. adunare, consiliu. 4. Formă de organizare socială specifică orânduirii feudale, care face legătura între aceasta și orânduirile anterioare și care se caracterizează prin munca în comun și prin îmbinarea proprietății private cu cea colectivă. ♦ Asociație, întovărășire. [Var.: óbștie s. f.] – Din sl. obĩštije. Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
HABITÁT s.n. (Biol.) Teritoriu locuit de un individ, de o specie ori de un grup de indivizi sau specii, în cadrul căruia populația respectivă găsește o complexitate uniformă de condiții de viață, adaptându-se acestora; biotop. [Pl. -te, -turi. / < fr. habitat]. Sursa: Dicționar de neologisme
GADGÉT s.n. Termen generic desemnând aparate mici, mecanisme, cu largi întrebuințări în gospodărie și în viața de toate zilele. ♦ (P. ext.) Orice mărunțiș ingenios de folos practic. ♦ Obiect în măsură să satisfacă un capriciu uman oarecare. [Pron. -ged. / < engl., fr. gadget]. Sursa: Dicționar de neologisme
CAP.1 BUNĂSTAREA COMUNITĂŢII
Bunăstarea (bogăția) comunităţii este asigurată prin contribuţii personale şi contribuții impuse. Bunăstarea comunității se distribuie către cetăţeni prin alocări personale şi alocări indirecte. Bunăstarea se bazează pe o creștere economică susțenabilă și va avea o componentă importantă, calitatea vieții. Pe durata tranziției, în mod paradoxal, în paralel, bunăstarea comunității se bazează și pe ”descreșterea fericită”.



Schematic, bunăstarea comunităţii este prezentată în tabelul 1.

TABELUL 1

BUNĂSTAREA COMUNITĂŢII


CONTRIBUŢII PERSONALE


ALOCĂRI PERSONALE
      1.      CONTRIBUŢII FAMILIALE ȘI OBŞTEŞTI
      1.      ALOCĂRI NECONDIŢIONATE
1.1 Creştere copii
1.1 Alocarea personală din bunăstarea ţării, universală şi necondiţionată.
1.2 Activităţi casnice
1.2 Alocări pentru îndeplinirea unor cerinţe ale statului sau comunităţii (eliberarea documentului unic, realizarea de documente cadastrale etc.)
1.3 Activităţi artistice
1.4 Activităţi culturale
1.5 Activităţi spirituale
1.6 Îngrijire bolnavi
1.7 Îngrijire bătrâni
1.8 Frecventarea de cursuri
1.9 Activități de cercetare
2.0 Activităţi de voluntariat
      2.      CONTRIBUŢII FACULTATIVE
      2.      ALOCĂRI CONDIŢIONATE
2.1 Contribuţii la bunăstarea unei firme private
2.1 Alocări condiţionate din bunăstarea unei firme private
2.2 Contribuţii la bunăstarea unei firme a comunităţii locale
2.2 Alocări condiţionate din bunăstarea unei firme a comunităţii locale
2.3 Contribuţii la bunăstarea unei firme a comunităţii regionale
2.3 Alocări condiţionate din bunăstarea unei firme regionale
2.4 Contribuţii la bunăstarea unei firme naţionale
2.4 Alocări condiţionate din bunăstarea unei firme naţionale
2.5 Activităţi administrative, la orice nivel
2.5 Alocări condiţionate din bunăstarea naţională pentru activităţi administrative la orice nivel
CONTRIBUȚII IMPUSE
      3.      ALOCĂRI INDIRECTE PERSONALE
      3.      ZECIUIALA
3.1 Alocare indirectă pentru sănătate
3.2 Alocare indirectă pentru educaţie
      4.      PLATĂ PENTRU FUTIL

3.3 Alocare indirectă pentru siguranţă națională
      3.4  Alocare indirectă pentru siguranță locală
      5.      CONTRIBUŢIILE PERSOANELOR ÎN REGIM DE REEDUCARE
3.5 Alocare indirectă pentru justiţie
      6.      CONTRIBUŢII EXTERNE
      4.      ALOCĂRI INDIRECTE COMUNITARE
6.1 Contribuţii ale altor state
4.1 Alocare indirectă pentru comunitatea  locală
6.2 Contribuţii ale cetăţenilor altor state
4.2 Alocare indirectă pentru comunitatea regională
6.3 Contribuţii externe pentru import-export
4.3 Alocare indirectă pentru comunitatea naţională
6.4 Alte contribuții externe





CAP. 1.1 CONTRIBUŢII

Un popor ce viețuiește pe un anumit areal crează prin activitatea individuală și comună a membrilor săi bunăstare. Activitățile se numesc contribuții și sunt prezentate în continuare.


CONTRIBUŢII PERSONALE

1. CONTRIBUŢII FAMILIALE ȘI OBŞTEŞTI

Nemaiavând grija muncii pentru a-şi asigura supravieţuirea, cetăţeanul va putea să-şi îndrepte atenţia şi eforturile către categoriile defavorizate: copii, bolnavi, bătrâni etc. De asemenea, el va putea să facă ceea ce îi place și își dorește să facă: să picteze, să scrie o carte, să facă lucrări de cercetare, să sculpteze, să activeze în trupe de teatru sau balet, să compună și/sau cânte etc. Și toate astea nu neapărat cu întoarcerea unor avantaje materiale.
Prin introducerea noilor principii ale contribuțiilor și alocărilor, copii au posibilitatea să aleagă forma de învățământ și specializarea care le place și pentru care au abilități și afinități. Se anulează motivația actuală predominantă, „o meserie bănoasă”.
            Adulții și copii vor putea să-și îndrepte energiile libere și creative către activități benefice familiei și obștii.
2. CONTRIBUŢII FACULTATIVE

Persoanele care își doresc mai multe resurse materiale au ocazia de a presta diverse activități, agreabile din propriul punct de vedere, prin ”asocierea” și participarea la crearea de bunăstare într-o entitate.
            Contribuţiile pot fi la bunăstarea unei firme private, la bunăstarea unei firme a comunităţii locale, la bunăstarea unei firme a comunităţii regionale, la bunăstarea unei firme naţionale și în activităţi administrative statale, la orice nivel.



CONTRIBUŢII IMPUSE

Dispărând veniturile, dispar și impozitele pe acestea. Persoanele fizice și juridice, cunoscute astfel în actualul sistem socio-economic, sunt degrevate în sistemul socio-economic proiectat de sarcina achitării către stat a unei părți din câștigurile realizate. Rămăn două surse principale de contribuții la bunăstarea națională: circulația mărfurilor și serviciilor și taxarea futilului.


3. ZECIUIALA

Zeciuiala reprezintă un singur impozit, în mărime de 10%, aplicat fără nici o excepţie la absolut orice încasare efectuată pe teritoriul ţării. Ea reprezintă un impozit pe consum. În momentul introducerii zeciuelii se anulează toate taxele, impozitele, contribuţiile etc. aşa cum sunt cunoscute ele în zilele noastre. Subliniez că zeciuiala se aplică tuturor tranzacţiilor de pe teritoriul ţării fără excepţii.
Plata zeciuelii se face instantaneu, în momentul încasării. Realizarea din punct de vedere tehnic a plăţii instantanee se face cu ajutorul documentului unic. Documentul unic este atribuit fiecărui cetăţean şi fiecărei firme înregistrate în ţară. Acesta are şi funcţia de card bancar şi este uşor de a crea un program care să realizeze acest transfer către o bancă unică. Banii vor circula exclusiv electronic. Nimeni nu mai are grija plăţii şi obligaţia de a ţine o evidenţă birocratică şi ”acoperitoare de deturnări”. Dispar astfel activităţi foarte costisitoare şi inutile din contabilitatea firmelor şi instituțiilor, din administraţiile financiare locale şi regionale şi din ministere şi agenţii naţionale.
Zeciuiala stimulează autarhia, producția integrală și inițiativele locale. Ea favorizează scurtarea traseului unei mărfi de la producător la consumator cu toate implicațiile benefice aferente. Zeciuiala descurajează formarea verigilor intermediare între producător și consumator.
Din punct de vedere al relației stat-cetățean, statul nu va mai ”controla” cetățeanul și persoanele ajunse în funcții administrative nu vor mai avea părghiile șantajului și corupției care actualmente ”guvernează” în gestionarea acordării ajutoarelor sociale și în administrarea bugetelor naționale și locale.

4. PLATĂ PENTRU FUTIL

Un obiectiv al Mișcării Dacia, la prima vedere controversat, este ”Dictatura bunului simț”. Pentru implementarea sa se pleacă de la educație, se continuă cu măsuri de descurajare și abia la final se aplică măsuri de constrângere. Una din măsurile de descurajare este plata pentru futil.
Plata pentru futil reprezintă suprataxarea descurajantă a deţinerii sau consumului de: lux, produse dăunătoare sănătăţii, produse dăunătoare societăţii, produse sau activităţi futile etc.  Este în mărime de încă o dată costul produsului/serviciului și este plătită exclusiv de consumator. Practic, produsul îşi dublează preţul în momentul achiziţiei. Exemplu: Vânzătorul are scos la vânzare produsul „X” cu 200 de lei. În momentul tranzacţiei, preţul devine 400 de lei. În momentul plăţii, destinaţia sumei de bani achitată este următoarea: 180 de lei ajung în contul vânzătorului, 20 de lei reprezintă zeciuiala şi ajung în contul unic naţional de colectare (de unde instantaneu se distribuie pe toate destinaţiile stabilite în Bugetul Naţional Anual) şi 200 de lei ajung tot în contul unic naţional de colectare. Se suprataxează: alcoolul, tutunul, cafeaua, combustibilii fosili, mărfurile de lux, a doua şi următoarele locuinţe, al doilea şi următoarele autoturisme etc.
Plata pe futil se aplică și pentru exportul de materii prime.
Se asimilează plății pe futil și taxarea inactivităților: nelucrarea terenurilor agricole din proprietate etc. Nivelul acestei contribuții este de 100% din valoarea producției agricole medii realizabile pe respectivul teren.
Un instrument de manipulare a consumului în prezent este reclama și publicitatea. Pentru descurajarea manipulării consumului în noul sistem socio-economic se aplică plata pentru futil și pentru serviciile de reclamă şi publicitate și pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate.
            Plata pentru futil se subordonează obiectivului Mișcării Dacia: Eliminarea activităților futile. Ea presupune descurajarea consumului de futilități și nu interzicerea acesuia. În domeniul consumurilor care creează dependență sau dau impresia atingerii unui statut social mai înalt, probabilitatea de reușită a implementării este mai mare prin descurajare decât prin impunere.


5. CONTRIBUŢIILE PERSOANELOR ÎN REGIM DE REEDUCARE

Se schimbă sistemul de detenție pentru persoanele aflate în regim de reeducare. Fiecare deținut prestează activitatea pentru care este pregătit în centre de detenție-producție. Alocarea cuvenită pentru activitatea prestată este diminuată cu alocarea personală de la stat. Diferența pozitivă rămâne în contul fiecărui deținut și se beneficiază de ea la eliberare. Diferența negativă se compensează prin prestare de activități în folosul societații după eliberare. În centrele de detenție-producție se vor împleti activitățile productive cu cele specifice de reeducare.


6. CONTRIBUŢII EXTERNE

Contribuţii ale altor state
Comerţul internaţional se va baza pe TROC. Diferenţele rezultate între exporturi şi importuri se vor regulariza între state. Diferenţa pozitivă se va încasa de către stat şi se va înregistra ca o contribuţie a unui alt stat la crearea bunăstării naţionale.

Contribuţii ale cetăţenilor altor state
Cetățenii altor state vor plăti pentru serviciile primite pe teritoriul național. Este vorba de servicii acordate gratuit propriilor cetățeni de către stat, dar care se plătesc de către cetățenii altor state.

Contribuţii externe pentru import-export
Statul va putea să-și creeze propriile politici în privința taxării importurilor sau exporturilor în funcție de tratate internaționale și bilaterale, conjuncturi și interese.

Alte contribuții externe
            În relațiile internaționale pot apărea situații în care statul poate primi diverse contribuții.




CAP. 1.2 ALOCĂRI


În sistemul socio-economic din prezent o mare parte a veniturilor din societate sunt distribuite inechitabil și discreționar. De aici și necesitatea schimbării sale.
            Alocările personale și alocările indirecte rezolvă problema echității distribuirii bunăstării comunității.


ALOCĂRI PERSONALE


1. ALOCĂRI NECONDIŢIONATE

Se folosește termenul de „alocare personală” şi nu de „venit de bază necondiţionat”, UBI sau „salariu cetăţenesc” deoarece prin alocare personală se înţelege atribuirea unei cote din bogăţia generală a ţării fiecărui cetăţean, pe durata vieţii, fără nici o condiţionalitate. Vorbim despre stabilirea unei cote din avuția comună națională și distribuirea ei în mod egal tuturor cetățenilor. Suma primită de fiecare cetățean nu reprezintă un venit, așa cum este cunoscut termenul astăzi. Dacă vorbim despre disocierea muncii de bani, atunci ce rost mai are să vorbim de termeni înrudiţi: venit şi salariu? O abordare de acest gen trebuie să fie radicală. Păstrarea unor elemente ale vechiului sistem nu duce decât la compromiterea ideii.
Prin primirea lunară a alocării personale cetățeanul nu mai duce grija zilei de mâine. El va putea să facă ceea ce îi place şi se poate implica acolo unde are competenţe. Poate obţine resurse suplimentare dacă doreşte acest lucru. Are la dispoziție timpul și resursele de a se ocupa de familie. Are timp pentru a participa la viaţa culturală, socială şi spirituală a comunităţii din care face parte.
Prin implementarea alocărilor personale va dispărea sărăcia.
De alocarea personală vor beneficia toți membrii unei familie. Familiile vor avea mai mulți bani la dispoziție, bani care le asigură condiții decente de locuit, o alimentație sănătoasă și o educație corespunzătoare copiilor.
Nivelul alocării personale se stabileşte astfel încât acesta să asigure un trai decent. La sfârşitul fiecărui an calendaristic, forul legislativ naţional va stabili nivelul alocării personale ţinând cont de două aspecte:
-          Asigurarea unui trai decent;
-          Previziunea nivelului bunăstării pentru anul ce urmează.




2. ALOCĂRI CONDIŢIONATE


Persoanele care doresc să obțină mai multe resurse decât alocarea personală o pot face pe baza contribuțiilor facultative. Ei primesc, condiționat de participarea la realizarea bunăstării, alocări condiţionate din bunăstarea unei firme private, firme a comunităţii locale, firme a comunităţii regionale și firme naţionale și/sau pentru activităţi administrative la orice nivel.
Nu sunt impuse restricţii în desfăşurarea de activităţi suplimentare aducătoare de alocări condiţionate.
Împărţirea bunăstării, la orice nivel, se face pe baza unei grile de împărţire. Prin această limitare se evită crearea de decalaje nejustificate între persoane.



ALOCĂRI INDIRECTE


3. ALOCĂRI INDIRECTE PERSONALE

Alocare indirectă pentru sănătate
Fiecare cetățean este asigurat în sănătate prin efectul legii. Fiecare cetățean are dreptul nediscriminatoriu de a beneficia de acces la orice fel de tratament îi este necesar. Accesul are caracter integral gratuit. Nu există nici o excepție sau abatere de la regulă. Statul asigură integral toate cheltuielile cerute de un sistem de sănătate universal competitiv și complet.

Alocare indirectă pentru educaţie
           Se instituie învățământul obligatoriu de 12 clase care are caracter integral gratuit. Învățământul superior este gratuit și facultativ. Statul suportă integral cheltuielile generate de funcționarea sistemului de învățământ la toate nivelurile.
            Se modifică radical sistemul de învățământ pe baza unei largi consultări a specialiștilor și partenerilor sociali: elev – familie – dascăli.

Alocare indirectă pentru siguranţa națională
Statul va întreține și dota o armată puternică în care un rol important îl vor avea gărzile patriotice.

Alocare indirectă pentru siguranţa personală
Statul și comunitășile locale vor asigura siguranța personală a cetățenilor.

Alocare indirectă pentru justiţie
Justiția se va baza pe ”legile pământului” și va fi instrumentată de reprezentanți ai comunităților.
Cheltuielile din justiție se suportă integral de către stat. Persoanele nu fac absolut nici o plată în relația cu justiția. Se elimină și în acest mod posibilitatea ”tranzacțiilor” și corupției.

4. ALOCĂRI INDIRECTE COMUNITARE

Prin legea bugetară anuală se prevăd cote de distribuire pentru contribuțiile colectate către toate destinațiile. În momentul încasării unei contribuții se face și distribuirea acesteia pe toate destinațiile bugetare conform ponderii acestora în bugetul național. Nici o persoană nu are dreptul și nu poate să intervină în acest proces. Pentru situații neprevăzute sunt stabilite cote pentru bugete de rezervă la dispoziția diverselor comunități.
Se stabilesc cote de distribuire a bunăstării către comunitățile locale, regionale și cea națională.




CAP.2 BUNĂSTAREA ENTITĂŢII

Conform noului concept, entităţile pot fi:
-          FIRME PRIVATE
-          FIRME ALE COMUNITĂŢII LOCALE
-          FIRME ALE COMUNITĂŢII REGIONALE  (JUDEŢENE)
-          FIRME ALE COMUNITĂŢII NAŢIONALE
-          FIRME MIXTE

Schematic, bunăstarea entităţii este prezentată în tabelul 2.

TABELUL 2

BUNĂSTAREA ENTITĂŢII


CONTRIBUŢII


ALOCĂRI
      1.      Contribuţii la bunăstarea entităţii.   

        1.      Alocări din bunăstarea entităţii
1.1 Contribuții ale statului
1.1 Alocări către proprietar (acţionar, asociat etc.).
1.2 Contribuții ale persoanelor inițiatoare
1.2 Alocări către cei care au contribuit la realizarea bunăstării.
1.3 Contribuții ale persoanelor ce prestează activități
1.3 Alocări către dezvoltarea firmei.


Ceea ce astăzi numim muncă se va numi conform noii paradigme socio-economice contribuție la bunăstarea entității. Schimbarea este de esență, nu numai de nume.
Entitatea este ceea ce astăzi numim firmă, societate comercială, companie etc. Ea poate avea proprietari persoane fizice private, comunități locale, comunități regionale (județe sau regiuni), statul și orice combinații între acestea. Se încurajează constituirea de entități productive de către comunitățile locale și regionale pentru că acestea știu cel mai bine ce este necesar în zonă pentru o dezvoltare susțenabilă și pot atrage și resursele umane și materiale necesare. Bunăstarea realizată se întoarce în cea mai mare parte în comunitate. Statul se implică în dezvoltarea de activități strategice (cercetare, sectoare complementare, industria de apărare etc.).
Există posibilitatea optării necondiţionate pentru orice durată a participării. Contribuţia se face acolo unde fiecare are disponibilitate pe bază de competenţe și aptitudini. Cel ce prestează activităţi de acest fel nu pierde, total sau parţial, alocarea personală.
Există un interes şi un control al tuturor participanţilor în realizarea de bunăstare. Fiecare participant la activitatea unei entități este direct interesat în realizarea bunăstării deoarece din aceasta fiecare va primi o parte. Proprietarul va controla pe cei ce produc prin activitatea lor bunăstarea și cei care desfășoară activități vor controla proprietarul. Decizia va fi la manager, dar fiecare parte va avea un cuvânt de spus. Dacă nu vor fi luați în seamă, există posibilitatea despărțirii facile. Nimeni nu va avea grija zilei de măine. Dacă desfășoară activitate conformă, proprietarul va găsi ușor alți colaboratori, dacă nu, îi va fi greu să continue activitatea. Persoana care caută să realizeze mai multă bunăstare proprie va putea să caute o altă entitate unde să-și ”găsească locul” fără să aibă griji de supraviețuire. Ea are asigurată alocarea personală care îi este suficientă. Interesul comun este de a produce bunăstare și oricine va face ceva împotrivă va fi ”arătat cu degetul” deoarece se intră în conflict de interese. Nimeni nu va mai avea ceva de pierdut și ”se pot spune lucrurilor pe nume” în mod direct.
Din bunăstarea entităţii, după înregistrarea incasărilor şi plăţilor, se alocă firmei, proprietarului şi celor ce au contribuit la realizarea bunăstării părţi negociate anterior.
Pentru o protecție a părților implicate în activități comune, se stabilește o grilă de distribuire. Se poate aplica principiul de 1 la 10. Conform acestui principiu, părțile își împart bunăstarea creată astfel încât nici o parte să nu poată primi sub a zecea parte din total, dar nici mai mult de 9 părți din total. Se protejează în acest mod minoritatea și se evită exagerările de orice fel. Din bunăstarea creată, proprietarul (acţionar, asociat etc.) nu poate primi mai mult de 9 părți din zece. Salariații nu pot primi mai puțin de o parte din zece. Pentru dezvoltarea firmei se distribuie minim o zecime.
Statul nu mai este parte a acestei împărțeli în mod direct. Nu vor mai exista taxe, impozite și contribuții la nivelul entității. Nu va mai exista impozit pe salariu şi vor dispărea contribuţiile salariatului şi ale firmei. Statul va primi o parte din bunăstarea tuturor în momentul fiecărei tranzacții  prin încasarea automată a zeciuelii.
Concomitent, se instituie la nivel național o grilă aferentă sumelor primite pentru contribuții de 1 la 10 care stabileste că între suma minimă primită pentru contribuții, din țară și suma maximă primită pentru contribuții, din țară nu poate fi o diferență mai mare decât raportul 1 la 10.




CAP.3 CIFRE, CIFRE ȘI IAR CIFRE
           
Pentru a ne putea da seama de efectele socio-economice ale împlementării celor propuse, este nevoie de cât mai multe și diversificate calcule și simulări.

TABEL DEMONSTATIV AL RAPORTULUI 1:10*
-unitate monetară-
Alocare personală
Alocare din bunăstarea entității
Total alocări
Zeciuială cumulată de 50%
Total alocări - Zeciuială cumulată de 50%
Zeciuială de 10%
Total alocări - Zeciuială de10%
1
2
3
4
5
6
7
1000
0
1000
500
500
100
900
1000
500
1500
750
250
150
850
1000
1000
2000
1000
0
200
800
1000
2000
3000
1500
-500
300
700
1000
4000
5000
2500
-1500
500
500
1000
8000
9000
4500
-3500
900
100
1000
9000
10000
5000
-4000
1000
0
1000
10000
11000
5500
-4500
1100
-100

*Tabel inspirat din Filmul eseu ”Venitul de bază – un impuls cultural” de Daniel Hani și Enno Schmidt            http://www.youtube.com/watch?v=H2bzjoJTyhU

În coloana 1 se consideră că alocarea personală este stabilită la nivelul unic de 1000 unități monetare.
În coloana 2 este simulată obținerea de alocare din bunăstarea unei entități la care se prestează o contribuție facultativă. Se exemplifică niveluri de la 0 unități monetare pentru neprestare până la 10000 de unități monetare.
În coloana 3 se face suma alocărilor din coloana 1 cu cele din coloana 2.
În coloana 4 este prezentată o situație când zeciuiala cumulată (include zeciuiala cumulata din stadiile de producție anterioare efectuate de către mai multe entități) este de 50%. Acesta este un prag maxim de impozitare în țările din vremurile noastre.
În coloana 5 se face diferența dintre alocarea primită și zeciuiala cumulată plătită, considerând că se fac plăți pentru achiziții de bunuri și servicii la nivelul alocării primite. Se observă că punctul de inflexiune este la realizarea de alocări la nivelul de 2000 unități monetare (1000 unități monetare din alocarea personală și 1000 unități monetare din alocarea din bunăstarea entității). Se face prin acest sistem o echilibrare a încasărilor și plăților către stat în sensul că persoanele cu alocări mai reduse au un sold pozitiv al diferenței dintre alocarea personală primită și zeciuiala plătită și perosanele cu alocări mai mari au acest sold negativ. Înseamnă că persoanele care obțin alocări din ce în ce mai mari contribuie cu o cotă din ce în ce mai mare la realizarea bunăstării generale. Mai înseamnă o protecție socială pentru persoanele cu alocări mai reduse.
În coloana 6 este prezentată o situație când zeciuiala este de 10% și se aplică la alocările totale primite. Este o situație de minim a impozitării.
În coloana 7 se face diferența dintre alocarea primită și zeciuiala de 10%, minimul posibil. Observăm că punctul de inflexiune este la realizarea de alocări la nivelul de 10000 unități monetare (1000 unități monetare din alocarea personală și 9000 unități monetare din alocarea din bunăstarea entității).
            Putem trage o concluzie, că există două puncte de inflexiune pe care le stabilim ca limite minime și maxime. Extrapolăm și hotărâm ca raportul de repartizare a bunăstării să fie 1 la 10 în orice domeniu. Va fi un minim de 10% și un maxim de 90%  în orice procedeu de repartizare.



TABEL - ANALIZA PONDERII ZECIUELII ÎN PREȚUL FINAL ÎN CAZUL APLICĂRII ACESTEIA ÎN CASCADĂ (CREȘTERE DIN 10 ÎN 10 UNITĂȚI MONETARE A PREȚULUI)
-unitate monetară-
Stadiul
Prețul pe componente
Prețul cumulat
Plus la bunăstarea entității
Zeciuiala
Zeciuială cumulată cu cea din  stadiile precedente
Zeciuială cumulată
Bunăstarea realizată în acest stadiu
Ponderea zeciuelii în prețul final
-%-
1
2
3
4
5
6
7
8
9
S1
10
10
9
1
1
1
9
10
S2
10+10
20
18
2
2+1
3
8
15
S3
20+10
30
27
3
3+3
6
7
20
S4
30+10
40
36
4
4+6
10
6
25
S5
40+10
50
45
5
5+10
15
5
30
S6
50+10
60
54
6
6+15
21
4
35
S7
60+10
70
63
7
7+21
28
3
40
S8
70+10
80
72
8
8+28
36
2
45
S9
80+10
90
81
9
9+36
45
1
50
S10a
90+10
100
90
10
10+45
55
0
55
S10b
90+20
110
99
11
11+45
56
9
51

În care:
S = stadiul;

Deducem din tabel că prin cumularea ”bulgăre de zăpadă” a zeciuelii se poate ajunge la o taxare maximă de cca. 50%, similară maximului celei de astăzi. Cumularea tip ” bulgăre de zăpadă” a zeciuelii este diferită ca principiu de aplicarea TVA actual. TVA-ul se aplică pe valoarea adăugată și ar părea mai avantajos. Numai că TVA-ul se aplică însoțit de alte câteva zeci și sute de taxe, impozite și contribuții. Zeciuiala este unică. Chiar dacă se aplică la sume la care s-a mai aplicat zeciuială, prin faptul că nu este aplicată împreună cu alte taxe, este mai avantajoasă, simplă și previzibilă 100%.



TABEL - ANALIZA PONDERII ZECIUELII ÎN PREȚUL FINAL ÎN CAZUL APLICĂRII ACESTEIA ÎN CASCADĂ (CREȘTERE DIN 9 ÎN 9 UNITĂȚI MONETARE A PLUSULUI DE BUNĂSTARE)
-unitate monetară-
Stadiul
Prețul pe componente
Prețul cumulat
Plus la bunăstarea entității
Zeciuiala
Zeciuială cumulată cu cea din  stadiile precedente
Zeciuială cumulată
Bunăstarea realizată în acest stadiu
Ponderea zeciuelii în prețul final
-%-
1
2
3
4
5
6
7
8
9
S1
10
10
9,00
1
1
1
9
10,00
S2
10+11,11
21,11
19,00
2,11
2,11+1
3,11
9
14,73
S3
21,11+12,35
33,46
30,11
3,35
3,35+3,11
6,46
9
19,31
S4
33,46+13,72
47,18
42,46
4,72
4,72+6,46
11,18
9
23,70
S5
47,18+15,24
62,42
56,18
6,24
6,24+11,18
17,42
9
27,91
S6
62,42+16,94
79,36
71,42
7,94
7,94+17,42
25,36
9
31,96
S7
79,36+18,82
98,18
88,36
9,82
9,82+25,36
35,18
9
35,83
S8
98,18+20,91
119,09
107,18
11,91
11,91+35,18
47,09
9
39,54
S9
119,09+23,23
142,32
128,09
14,23
14,23+47,09
61,32
9
43,09
S10
142,32+25,81
168,13
151,32
16,81
16,81+61,32
78,13
9
46,47

În care:
S = stadiul;

Comparând datele din acest tabel cu cele din tabelul anterior observăm că prin creșterea prețului și implicit realizarea unei bunăstări mai mari, ponderea zeciuelii în prețul final scade. Este un amănunt care demonstrează un alt aspect stimulativ al zeciuelii.

Calculul sumei necesare pentru plata alocării personale.
Luăm ca exemplu o presupusă populație ce ar beneficia de alocarea personală de 21.000.000 locuitori. Am ales acest număr având speranța recuperării resurselor umane înstrăinate.
            Presupunem că necesarul de bani pentru un trai decent este de 1.000 lei. Rezultă că lunar este novoie de o sumă de 21.000.000 persoane x 1.000 lei = 21.000.000.000 lei.
În euro înseamnă 21.000.000.000 lei / 4.5 lei/euro = 4.666.666.667 euro.
Anual suma este de 12 x 4.666.666.667 euro = 56.000.000.000 euro (56 miliarde euro).
Dacă luăm de exemplul un necesar de 2.000 de lei pentru asigurarea unui trai decent, necesarul anual este de 112 miliarde de euro.
PIB-ul țării este în prezent de  aproape 140 miliarde de euro.
Bazându-ne pe eliminarea cheltuielilor futile la nivelul statului, dispariția corupției și deturnărilor masive de fonduri și pe garanția încasării zeciuelii și taxei pe futil, deducem că bugetul poate suporta în noile condiții alocări personale de 56 miliarde euro sau 112 miliarde euro.
Suma stabilită ce se acordă lunar pentru asigurarea unui trai decent se calculează după nevoile reale. Nu va fi stabilită arbitrar. Dacă va fi mai mică, ea va determina eșecul proiectului deoarece va fi ”O altă Mărie cu altă pălărie”, se vor înlocui niște ajutoare sociale de azi cu altele. Dacă va fi mai mare, va fi o risipă și în paralel va demobiliza oamenii pentru a-și dori mai mult de la viață.


CAP.4 INSTRUMENTE DE LUCRU

Suntem sclavi ai unei societăți sclavagiste (sclavagiste, feudale, capitaliste, comuniste și globaliste) de mai bine de două milenii. În toată această perioadă s-a dezvoltat enorm tehnologia și s-a ușurat munca umană prin descoperirea ”mașinilor”. Am ajuns în situația când, la nivel global, omul produce mai mult decât necesarul întregii populații a Terrrei pentru un trai decent. Problema care nu este rezolvată este accea a distribuirii rezultatelor activităților productive umane. Un procent infim al populației deține în prezent mai multă bogăție decât aproape întreaga lume. O mare parte a populației trăiește în prezent, ca și în trecut, sub limita sărăciei.
O nouă distribuție a bunăstării generale ar rezolva problema traiului decent pentru întreaga populație a globului.
Pentru o reușită deplină a schimbării sistemului actual cu cel propus este nevoie de un set de instrumente.
Floarea vieții este un simbol universal și atemporal și am simbolizat pe petalele ei instrumentele cu ajutorul cărora se poate implementa o lume nouă, după cum urmează:
-          platforma liquid feedback;
-          alocarea personală;
-          plata pe futil;
-          zeciuiala;
-          documentul unic;
-          un nou sistem monetar.

Instrumentele sunt reprezentate în figura următoare:



FLOAREA VIEȚII

            În care:
-          LF             =          Platforma Liquid Feedback;
-          AP            =          Alocare personală;
-          Z               =          Zeciuială;
-          PF             =          Plata pe futil;
-          DU            =          Document unic;
-          SM            =          Un nou sistem monetar.

Pe cercul exterior este reprezentat spiritualul compus din:
-          1    Educație;
-          2    Sănătate;
-          3    Libertate în gândire și acțiune;
-          4    Viețuire în armonie cu natura;
-          5    Familie;
-          6    Comunitate,
și asigură într-o formă perfectă protecția ”omului fericit” situat în centru și a activităților sale.

 Noua lume proiectată este în primul rănd spirituală. Trecerea de la ”materialism” la ”spiritualism” presupune mari schimbări în mentalitatea umană. Lucrarea de față tratează doar ”interfața” dintre spiritual și viața reală ce se va desfășura într-o lume nouă. Abordarea spiritualului este vastă și necesită o tratare pe măsură. Proiectul noii lumi va conține aspectele vieții spirituale și propunerile de aplicare a acestora în viața de zi cu zi.


            Platforma Liquid Feedback
Prin intermediul platformei Liquid feedback se realizează aplicarea principiului democrației participative pe bază de competențe. Este un instrument de bază politico-social care crează premisa utilizării optime a celorlalte instrumente de implementare a unei lumi noi.
Pe site-ul http://www.partidulpirat.ro/liquid-democracy/ există următoarea prezentare: ”Democraţia Lichidă este un nume frumos pentru o formă de Democraţie Participativă, propusă de Partidul Pirat, pentru prima dată în istoria acestei lumi.. Democrația Participativă este acea formă de organizare a societății care presupune consultarea TUTUROR cetățenilor atunci când se ia o decizie care privește colectivitatea..un vis frumos, o utopie pe care au visat-o toți idealiștii vremurilor!
Dar imposibilă, din păcate, din motive tehnice. Ceea ce poți face într-o familie, într-o comunitate mică, nu poți face la scara unei națiuni din simplul motiv că nu-i poți aduna pe toți într-o unitate de timp și spațiu, pentru a-i pune să voteze dacă decid să o ia într-o parte sau alta !!
Dar ceea ce a fost utopie mii de ani e perfect posibil azi. Cu ajutorul unui Instrument care a apărut de curând, INTERNETUL, orice cetățean își poate înălța glasul ! Fiecare poate fi propriul său actor politic. Un soft extrem de accesibil dezvoltat de Piratenpartei-Partidul Pirat Germania în 2009 permite fiecăruia să-și creeze un cont, o identitate digitală cu ajutorul căreia poate colecta propuneri legislative și poate hotărâ trecerea acestora în executiv- ori nu. Mai mult, dacă propunerea legislativă privește chestiuni la care nu te pricepi- de pildă, tu fiind medic, nu știi ce fel de traseu e mai potrivit pentru noua autostradă națională, dar ai încredere în capacitățile profesionale ale domnului X- și atunci poți delega votul tău către acesta,  având oricând posibilitatea de a-i întrerupe delegarea, dacă dorești.
Acest program se numește Liquid Feedback și a dat numele acestui tip de democrație participativă.
Să-ți faci un cont aici e la fel de simplu cu a-ți face un cont pe Facebook.
A folosi funcțiunile acestuia e la fel de ușor cu a bea o bere bună.”
Gheoghe Giovanni Țeavă spune pe http://bassdu.mine.nu/?tag=liquid-feedback: ”Este foarte adevărat, dar se uită că noi  (Mișcarea Dacia, n.a.) nu vorbim de DEMOCRAŢIE „ca restul lumii”, ci de o DEMOCRAŢIE PARTICIPATIVĂ. Asta se rezumă în puţine cuvinte, la a PARTICIPA DACĂ VREI şi dacă ai COMPETENŢE !… că de aia vorbim noi de PLATFORME LIQUID FEEDBACK, un fel de MECANISM DE PARTICIPARE ŞI SELECŢIE ŞTIINŢIFIC. Pe scurt, unul PROPUNE, iar dacă propunerea este ÎMPĂRTĂŞITĂ ca fiind lucrarea unui COMPETENT, eventual ÎMBOGÂŢITĂ PRIN CONTRIBUŢIA ALTOR COMPETENŢI, „se ridică spre nivelul de guvernare”, iar dacă nu… NU! Noi avem chiar un „element de unicitate” apropos de COMPETENŢĂ, prevăzând chiar şi ALEGEREA REPREZENTANŢILOR ÎN MOD COMPUTERIZAT de la un anumit nivel în sus… că „omul e supus greşelii”, mai mult ca o „maşină bine programată” !… se cunoaşte deja SUPERIORITATEA ROBOŢILOR FAŢĂ DE OM în anumite domenii.”

Alocarea personală, zeciuiala și plata pe futil au fost prezentate în capitolul 1. Documentul unic și noul sistem monetar sunt prezentate în continuare.

Documentul unic
Documentul unic reprezintă un gadget care incorporează toate documentele actuale: carte de identitate, permis de conducere, card de sănătate ... , inclusiv un card bancar personal, unic.
Alocarea personală se virează lunar automat în contul unic personal al fiecărei persoane şi poate fi gestionată de pe documentul unic.
Orice plată se face pe baza documentului unic. Nu vor exista plăţi cash.
            O îngrijorare poate să apară privitor la securitatea informaţiilor de pe documentul unic. Dacă privim cu ochii obişnuiţi cu „lumina” actualului sistem şi ne imaginăm conceptul aplicat conform condiţiilor socio-economice de astăzi, riscul este maxim. Gândul ne zboară la scenarii care mai de care mai apocaliptice. Totul dispare însă dacă implementarea conceptului se face într-un sistem socio-economic nou, bazat pe principiile actualului scenariu împreună şi în acelaşi timp cu principiile şi obiectivele unei noi paradigme socio-economice, aşa cum se proiectează la Mişcarea Dacia. Securitatea informaţiilor nu se va baza în principal pe soluţiile tehnice, ci pe soluţiile morale şi sociale. Dacă vor dispărea corupţia, economia subterană, conducerea şi administrarea dictatorială a comunităţii, etc., va dispărea şi interesul pentru gestionarea unor informaţii ce se vor calibra ca inutile. Când vom avea alegeri pe bază de competenţe şi moralitate şi cei aleşi vor desfăşura activităţi în slujba comunităţii ce i-a investit, cu riscul revocării imediate de către cei care i-au ales, atunci vom avea garanţia că nu vor apărea oportunişti care să profite de sistem.
  
Un nou sistem monetar presupune o bancă unică, o nouă monedă virtuală și alt mod de funcționare a sistemului, radical diferit față de cel de azi.

Moneda unică are următoarele caracteristici:
- circulă exclusiv virtual;
- nu se devalorizează;
- circulă fără dobânzi;
- are valoare acoperită 100% de bunuri;
- se lansează de stat exact pe valoarea bunurilor create în economie;
- se numește ecoson.

Banca unică are următoarele caracteristici:
- este de stat;
- este depozitarul și garantul banilor;
- nu percepe taxe și comisioane;
- nu acordă dobândă pentru depozite;
- nu folosește sumele din depozit;
- nu dă împrumuturi;
- gestionează circulația virtuală a ecosonului.

Prin faptul că posesorii de sume de bani depozitate la banca unică nu primesc dobânzi, îi determină pe aceștia să aleagă dintre două variante. Prima este să-i lase în depozit având siguranța lor. Nu au loc devalorizări neexistând inflație. Sumele rămân constante atât nominal cât și real. A doua variantă este să încerce să-i înmulțească prin înființarea unei activități productive. Pentru aceasta el se asociază cu statul, cu alți asemenea lui, cu furnizori de utilaje și materii prime și cu salariați, Împreună cu aceștia produce bunăstare în entitatea înființată. Periodic, se împarte bunăstarea realizată între participanți. La împărțire se respectă raportul de 1:10.

O formă de asigurare a libertăților umane și de descătușare a energiilor în noul sistem socio-economic este legalizarea și neimpozitarea trocului. Prin troc se scurtează traseul mărfurilor de la producător la consumator cu implicațiile imediate: consumuri reduse de energie, timp scurt de aprovizionare, calitate etc. Trocul asigură prețuri reduse datorită reducerii numărului participanților în lanțul distribuției.





CAP.5 CONCLUZII

Conform acestui proiect, fiecare cetăţean primeşte dreptul, de la naştere şi până la moarte, de a fi coproprietar, alături de toţi ceilalţi cetăţeni, al resurselor şi patrimoniului ţării.
În mod justificat se pune întrebarea: De unde atâţia bani? Banii există şi astăzi în economia aşa-zis capitalistă. Prin dispariţia tuturor cheltuielilor sociale (ajutoare sociale, pensii, şomaj etc.), a unei „armate” de funcţionari publici (peste un milion de salariaţi la stat), prin atingerea gradului de 100% de colectare a zeciuelii şi a plăților pentru futil, prin extinderea bazei de impozitare la 100% din consumul intern, prin eliminarea prin descurajare a activităţilor futile, prin introducerea unui nou concept de habitat, prin reducerea drastică a corupţiei şi implicit a furturilor masive din bunăstarea comună, prin eliminarea economiei „gri” şi „negre”, prin avântul economic generat de descătuşarea valorilor lăsate liber să se exprime şi să se concretizeze și prin retrocedările voluntare se va crea premisa atingerii unui nivel al alocării personale care să asigure un trai decent.
Astăzi, datorită progresului tehnologic fără precedent în istoria cunoscută a omenirii, produsele necesare consumului uman incorporează o mare parte de muncă a mașinilor și o din ce în ce mai mică parte de muncă a omului. Se pune întrebarea dacă mașinile primesc salariu. Nu. Mașinile contribuie la creșterea productivității muncii și creează condiții pentru mărirea bunăstării generale, cu un efort uman fizic și intelectual din ce în ce mai redus. Rezultatul este: constituirea surselor pentru plata alocării personale și muncă mai puțină și pentru toți.
Fac precizarea că pensiile private vor rămâne ca alternativă personală opţională. În momentul trecerii la acest nou sistem, pensiile de stat şi asimilate vor primi acelaşi statut ca şi cele private. Statul va fi cel care va plăti „datoriile” către pensionari până la epuizarea acestora.
Mai precizez că funcţionarilor publici disponibilizaţi li se dă la pachet o alternativă mixtă: primirea alocaţiei şi posibilitatea obţinerii de resurse suplimentare din activităţi productive în actualele sau în noile entităţi formate.
Prin eliminarea activităților futile prin descurajare și educație scade cantitatea de muncă (așa cum este ea cunoscută astăzi) necesară în societate și se ajunge la realizarea principiului: Muncă mai puțină și pentru toți.
Ca urmare a aplicării acestor măsuri se vor produce ample reaşezări de preţuri. Unele preţuri vor creşte mai mult sau mai puţin, altele vor scădea mai mult sau mai puţin. În ansamblu, în bugetul persoanei, familiei sau entităţii nu vor fi decât influenţe pozitive.
Vor fi afectaţi într-o oarecare măsură cei care funcţionează astăzi în economia subterană, sau în cea mai mult sau mai puţin legală. Sistemul propus le permite acestora să-şi scoată activităţile la „lumină” şi apoi supravieţuirea datorită persimitivităţii şi lipsei caracterului împovărător al acestuia.
O altă întrebare legitimă este: Cine va mai munci? Răspunsul este complex. Cea mai mare parte dintre cei întrebați dacă vor mai presta munci după introducerea alocărilor personale răspund că da. Tot ei spun însă despre ceilalți că nu vor mai presta activități productive. Caracterul omenesc însă va determina suficienți semeni să continue sau să înceapă activități productive care să le asigure surse mai mari prntru trai. Aceștia vor avea puterea să găsească și să atragă suficienți colaboratori cu care, împreună, să realizeze activitatea propusă. La final le va distribui în mod etic o parte din bunăstarea produsă împreună. Apare astfel motivarea. Motivarea prin participarea la împărțirea bunăstării create împreună este răspunsul la întrebare. Spiritul uman îi va determina pe aceștia să-și caute activități compatibile care să le acopere tot spectrul intereselor. Activitățile care nu vor găsi colaboratori, fie sunt inutile și nu merită să fie susținute, fie cei ce le inițiază nu asigură o împărțire echitabilă a bunăstării create.
Comunitățile locale, regionale și națională pot iniția activități strict necesare comunității, complementare, de nișă etc. care să asigure dezvoltarea susțenabilă.
Un principiu de bază al noului sistem propus este Open source (Sursă deschisă, trad.). Prin aplicarea principiului Open source în toate activitățile socio-economice se crează premiza progresului din perspectiva creșterii susțenabile. Orice persoană are acces liber la descoperirile științifice și le poate aplica inclusiv  la nivel autarhic.
Desigur că trecerea de la sistemul actual la cel propus inoculează oamenilor un stres maxim. Schimbarea le poate produce traume serioase. Ea trebuie făcută deoarece după implementare, viaţa oamenilor se va schimba radical în bine. Cu explicaţii competente şi cu o strategie elaborată de implementare schimbarea poate şi trebuie să aibă succes. Este spre binele tuturor.


Schimbarea sistemului actual cu un altul presupune trecerea de la ”material” la ”spiritual”. ”Noua lume” propusă va fi în primul rând spirituală. Conceptele schițate, colectate, adaptate și prezentate în această lucrare nu fac decât să arate cum ”spiritualul” își poate face loc în viața noastră pentru un trai comun în deplină armonie cu natura.

Invit pe cei competenți și interesați să corecteze și/sau să îmbunătățească acest material cu scopul de a-l face aplicabil în viitor de către o forță politică izvorâtă din rândul societății civile!














BIBLIOGRAFIE

1.      Portalul www.miscareadacia.ro;
2.      Grupul facebook „Mişcarea Virtuală Dacia”
3.      Venitul de Bază. Drept fundamental al omului de Mihail Homerillum  http://venitul-de-baza.blogspot.ro/ ;
4.    Venitul de Bază Necondiționat (I) de Silviu Pricope  http://silviupricope.wordpress.com/2013/08/20/venitul-de-baza-neconditionat-i/;
6.      http://www.dex.ro/
7. Filmul eseu ”Venitul de bază – un impuls cultural” de Daniel Hani și Enno Schmidt http://www.youtube.com/watch?v=H2bzjoJTyhU
8.    Marele crash – Dezastrul care ne va elibera din sclavie de Mihail Homerillum  http://marele-crash.blogspot.ro/